Introducere

Statusul nutrițional rezultat în urma unui aport optim macro- și micro-nutrițional contribuie la creșterea rezistenței împotriva agenților infecțioși.

Dovezile științifice prezente în litaratura de specialitate au arătat că, în medie, 45% dintre pacienții spitalizați sunt subnutriți sau au risc de malnutriție, situație care întârzie timpul de vindecare și crește timpul de spitalizare.

Subnutriția sau riscul de subnutriție este accentuat la populația vârstnică cu

  • IMC <18,5 kg/m2
  • sarcopenie
  • una sau mai multe boli cronice
  • un sistem imunitar mai puțin eficient decât cel al oamenilor mai tineri.

Pacienții confirmați cu SARS-CoV-2, spitalizați și simptomatici sunt expuși la aceeași probabilitate de deteriorare / evenimente adverse legate de malnutriție. Prin urmare, aceștia ar trebui considerați a avea un risc nutritiv ridicat și necesită evaluare timpurie pentru începerea unui suport nutrițional adecvat.

Acest document își propune să ofere indicații practice pentru asistența nutrițională a persoanelor cu infecție acută, respectând dovezile științifice și abilitățile medicilor și dieteticienilor implicați în îngrijirea nutrițională a acestor pacienți.

Nutriția pacienților critici neventilați mecanic sau cu ventilare neinvazivă

Alimentația orală poate fi utilizată la pacienții neventilați mecanici, asimptomatici sau ușor simptomatici.

Infecțiile și terapiile medicamentoase conexe cauzează adesea simptome care pot împiedica alimentația orală, desaturarea / dispneea legate de masticație, disfagie, disomie, xerostomie și simptome gastrointestinale (greață, vărsături).

În cazul pacienților care necesită ventilație non-invazivă, aceste simptome pot face imposibilă utilizarea traseului enteral. În general, la pacienții ușor simptomatici sau asimptomatici, prima abordare nutrițională nu diferă de ceea ce este recomandat pacienților cu risc de malnutriție sau de subnutriție severă, adică administrarea de alimente naturale și preparate pe bază de alimente naturale modificate în concordanță cu necesarul caloric individual.

Având în vedere că întreruperea ventilației asistate sau a oxigenoterapiei în timpul mesei poate duce la o scădere nedorită a saturației, poate fi utilă administrarea alimentele lichide printr-un pai.

Ori de câte ori este posibilă alimentația orală, dieta trebuie individualizată, în funcție de prezența oricăror comorbidități, capacitate de masticație și / sau înghițire și stare de nutriție.

Modul de implementare

La pacienții SARS-CoV-2 pozitivi este necesară o monitorizare atentă și precisă a necesarului caloric și a gradului de risc. În cazul eșecului sau al realizării parțiale a obiectivelor nutriționale identificate, va trebui să:

  • utilizam suplimentele nutritive orale cu aport crescut de  calorii și proteine.
  • utilizam nutriția enterală doar dacă abilitățile de înghițire sunt compromise, făcând nesigură alimentația orală, dar și în cazul imposibilității atingerii obiectivelor nutriționale estimate, în ciuda suplimentării orale.
  • Nutriția enterală post-pilorică, în caz de disfagie cu risc ridicat de aspirație, în caz de greață sau dacă volumul gastric rezidual depășește 300 ml / 4 ore.
  • Nutriția parentală pe perioadă temporară, în timpul reabilitării înghițirii cu îndepărtarea sondei enterale.
  • Nutriția parenterală totală doar dacă nutriția orală sau enterală nu acoperă nevoile nutriționale sau daca alimentația orală sau enterală nu este posibilă.

Planificarea și suplimentarea meselor pentru pacientul care se hrănesc per-OS.

Mesele trebuie să fie mici și frecvente și să fie prevăzute (în raport cu organizarea diferitelor setări de îngrijire) până la 2-3 gustări precum: iaurt grecesc, budinci, înghețată, lapte îmbogățit cu lapte condensat / lapte praf + biscuiți.

Suplimente de pudră proteică (proteine ​​din zer) pot fi adăugate la gustări. În legătură cu nevoile individuale, utilizați suplimente orale cu calorii mari (cel puțin 1,5 kcal / ml) și proteine ​​bogate (cel puțin 10 g de proteine ​​la 100 ml).

Este necesar ca aeste suplimente alimentare să fie adaptate tabolului clinic, rescpetiv la patologiile asociate(diabet zaharat, hipertensiune arterială, etc.), fiind nevoie de suplimente specifice.

Definirea nevoilor nutriționale: energia

Standardul de aur pentru estimarea nevoilor energetice rămâne calorimetria indirectă. Alternativa este posibilă folosiți următoarele ecuații:

1. REE (Resting Energy Expenditure) = VCO2 x 8,19

2. Aportul a 20-25 kcal / kg / zi

3. Formula Harris și Benedict

4. IMC (indicele de masă corporală)

Definirea nevoilor nutriționale: nutrienții

Ghiduri de referință pentru pacienții bolnavi critici sugerează realizarea unui aport proteic de 1,3 g / kg / zi până la maximum zilnic de 2-2,5 g / kg greutate ideală.

In cazul în care are loc administrarea de glucoză (nutriție parenterală) sau carbohidrați (nutriție enterală), aceasta nu trebuie să depășească 5 mg / kg / min.

Administrarea intravenoasă a lipidelor nu trebuie să depășească 1,5 g /kg / zi și trebuie adaptat la toleranța individuală.

Amestecuri nutritive cu doze mari de omega 3 (de 3 până la 7 ori mai mult decât recomandarea pentru un adult sănătos de 500 mg EPA + DHA) nu trebuie administrat ca bolus și nu trebuie utilizat în mod obișnuit. Se pot utiliza amestecuri nutritive îmbogățite în omega 3 în doze nutritive. Astfel, emulsiile lipidice îmbogățite cu EPA + DHA (ulei de pește într-o doză egală cu 0,1-0,2 g / kg / zi).

La pacienții bolnavi critici, cu nivelurile reduse de vitamina D (25-hidroxi-vitamina D <12,5 ng / ml) poate avea loc suplimentarea vitaminei D3, având în vedere posibilul răspuns imun în lupta contra virusuri.

Aportul de lichide este de aproximativ 1,2-1,5 l / zi. Modificări ale necesarului variază în raport cu evoluția condițiilor clinice (edem,febră, diaree etc.).

Aproximativ 20% dintre pacienții cu SARS-CoV-2 pozitivi prezintă simptome gastro-intestinale (dureri abdominale și diaree), atât din cauza infecției virale în sine, dar și ca efect secundar al medicamentelor antivirale și antibiotice. Experții chinezi au folosit probiotice pentru a reduce riscul de translocare bacterienă, deși utilizarea antibioticelor ar putea reduce drastic eficacitatea acestora.

Se poate lua în considerare suplimentarea cu proteine ​​din zer – 40 g pe zi, imediat ce pacientul suferă reabilitare respiratorie sau motorie. Suplimentarea trebuie să aibă loc în timpul sau imediat după fizioterapie / exercițiu fizic.

În cazul pacienților care primesc alimentație pe cale parenterală, acordați atenție pacienților cu risc ridicat de sindrom de alimentație(vezi tabel). În aceste cazuri, începeți cu aproximativ 5-10 kcal / kg / zi ajungând la 15-20 kcal / kg / zi după aproximativ 3 zile de la inducție. Nu administrați mai mult de 30 ml / kg curent / zi de lichide totale.

Pacientul prezintă una sau mai multe din: – IMC<16 kg/m2 – Pierdere în greutate nedorită a mai mult de 15% din greutatea corporală în ultimele 3-6 luni – aport nutrițional scăzut sau 0 în ultimele 10 zile – nivele scăzute de potasiu, fosfor sau magneziu
Pacientul prezintă două sau mai multe din: – IMC<18.5 kg/m2 – Pierdere în greutate nedorită a mai mult de 10% din greutatea corporală în ultimele 3-6 luni – aport nutrițional scăzut sau 0 în ultimele 5 zile – antecendete de consum crescut de alcool sau droguri, prezența tratamentului cu insulină, chimioterapice, diuretice sau antiacide
NICE 2006

Bibliografie:

1.            DIETISTI AN. L’ASSISTENZA NUTRIZIONALE NEI PAZIENTI OSPEDALIZZATI SARS-CoV-2 POSITIVI 2020 [Available from: http://www.andid.it/servizi/news/item/l-assistenza-nutrizionale-nei-pazienti-ospedalizzati-sars-cov-2-positivi.

2.            Nutrition support for adults: oral nutrition support, enteral tube feeding and parenteral nutrition. 2006.

3. https://www.lacity.org/highlights/los-angeles-emergency-management-departments-response-covid-19

ELEVATE – Cabinet de nutriție Oradea

Dietetician Tarcău Bogdan-Mihai

Tags: , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *